Târgu Mures

Marosvásárhely

—  Municipiu  —

Tara     Drapelul României România
Judet     Mures
Atestare documentara     1332
Localitati componente     Mureseni, Remetea
Guvernare
- Primar     Dorin Florea (PD-L, ales 2008)
Suprafata
- Total     41,2  km²
Altitudine     320 m.d.m.
Populatie (2002)[1]
- Total     150.041 Metro=250,000 locuitori
Asezare
Site: Primaria Târgu Mures (ro, hu)


Târgu Mures, mai demult Mures-Odorhei, Odorheiu, Târgul Muresului, (în maghiara Marosvásárhely, Székelyvásárhely, Vásárhely, Újszékelyvásár, Újvásár, germana Neumarkt, Neumarkt am Mieresch, latina Novum Forum Siculorum) este municipiu resedinta de judet si cel mai mare oras al judetului Mures, Transilvania, România. În istorie a fost centrul cultural, industrial, economic si de educatie a Tinutului Secuiesc. Târgu Mures a fost resedinta Scaunului Mures (Marosszék), Comitatului Mures-Turda, apoi a Regiunii Autonome Maghiare. Ca marime orasul este al saisprezecelea [2] din România si al saselea din Transilvania. Aici traieste cea mai mare comunitate maghiara din România.

Situat în zona central-nordica a României, pe ambele maluri ale cursului superior al râului Mures, orasul are ca delimitare geografica râul Mures si dealul Cornesti. Târgu Mures se învecineaza cu comunele Sângeorgiu de Mures, Cristesti, Livezeni, Sântana de Mures si Sâncraiu de Mures.
Cuprins


1 Istoric
2 Geografie
2.1 Clima
3 Peisaj urban
4 Cultura
4.1 Festivaluri
4.2 Mass Media
4.3 Sport
5 Economie
5.1 Ramuri industriale
6 Demografie
6.1 Structura confesionala
6.2 Structura etnica
7 Politica
7.1 Între 2004-2008
7.2 Între 2008-2012
8 Transport
9 Educatie
10 Sanatate
11 Personalitati
11.1 Cetateni de onoare
12 Orase înfratite
13 Vezi si
14 Bibliografie
15 Legaturi externe
16 Note

Istoric
Pentru detalii, vezi: Istoria Târgu Muresului.
Târgu Mures în 1735
Centrul cu bisericiile romano catolice si reformate din secolul al XIX-lea
Centrul în 1911 cu fântâna cântatoare facut de Péter Bodor
În Colegiul Reformat au facut studiile Gheorghe Sincai si Petru Maior

Sapaturile efectuate de arheologul Stefan Kovács au confirmat faptul ca teritoriul de azi al orasului Târgu Mures a fost locuit înca din preistorie. Au fost descoperite o serie de locuinte preistorice, resturi de oase, vase de lut, obiecte de cremene si de bronz, mici statuete de pamânt datate ca fiind din 2000 î. de Ch. Sapaturile arheologice au scos la iveala urme umane din epoca pietrei lustruite, a celei de bronz si din epoca a fierului; s-au descoperit si vestigii apartinând culturii Cris, cea mai veche cultura neolitica din România.

Descoperirile arheologice de la Cristesti, Cetatea de la Moresti, Cipau, Sântana de Mures atesta continuitatea populatiei bastinate si dupa retragerea Aureliana. Cetatea de la Moresti de lânga Târgu Mures confirma existenta unor forme de organizare administrativa în momentul invaziei triburilor migratoare.

În 1332 - 1370 Târgu Mures figureaza într-un registru de dijma al Papilor ca Novum Forum Siculorum (Târgul nou al secuilor), iar mai apoi în diplomele regelui Ludovic I. Totodata orasul poate fi gasit în istoriografie sub denumirea unguresca Székelyvásárhely sau Vásárhely .

În 1616 Tamás Borsos, primarul orasului, primeste de la Gabriel Bethlen, principele Ardealului, rangul de municipiu pentru oras si totodata se fixeaza si numele unguresc de Marosvásárhely.

În 1709 izbucneste o epidemie de holera care pustieste orasul Târgu Mures si împrejurimile din judetul Mures.

În anul 1754 sediul Tribunalului Suprem al Transilvaniei a fost mutat de la Medias la Târgu Mures. Din 1826 institutia a functionat pe str. Bolyai la nr. 30, în actualul sediu al Curtii de Apel Târgu Mures.

În 1786 se înfiinteaza prima tipografie din Târgu Mures. În aceasta perioada miscarea culturala si literara iluminista care a condus la aparitia Scolii Ardelene, avându-i ca reprezentanti pe Gheorghe Sincai, Petru Maior, au avut contributii la dovedirea continuitatii populatiei daco-romane în Dacia, au militat pentru dezvoltarea învatamântului, pentru drepturi egale cu ale maghiarilor, secuilor si sasilor si pentru desfiintarea iobagiei. Tot în aceasta perioada se remarca Farkas Bolyai ca profesor la colegiul reformat si fiul sau, Janos Bolyai, creator al geometriei neeuclidiene. Astazi numele lor este purtat de o strada si de un liceu din oras.
Targu Mures în Harta Iosefina a Transilvaniei, 1769-1773

În 1848 orasul a sustinut revolutionarii maghiari, iar în noiembrie trupele habsburgice au ocupat Târgu Muresul de la ostasii secui. Numai cu mare efort a putut generalul Tolnay în 13 ianuarie 1848 sa reocupe orasul strategic. Dupa reocuparea orasului în Casa Teleki au dormit si au plecat la ultima batalie Sándor Petofi si Józef Bem. Dupa finalul revolutiei maghiare, înfrânta în 1854, la Târgu Mures in locul numit Postarét actuala strada a ,,Secuilor martiri" au fost ucisi cei trei generali secui de catre ostasii habsburgi. În 1874 dupa Ausgleich un monument imens a fost construit la locul uciderii. Acest obelisc a ramas in acel loc pâna astazi, iar în fiecare an aici se tin manifestarile prilejuite de ,, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni".

Anul 1848 gaseste orasul Târgu Mures cuprins de febra manifestarilor revolutionare românesti. Avram Iancu si Alexandru Papiu Ilarian formuleaza ideile Adunarii de la Blaj. Alexandru Papiu Ilarian, un exponent al tineretului român din acea perioada, scrie o petitie în care afirma: „sa fie înscaunata dreptatea si egalitatea, sa fie asigurata existenta nationala si folosirea dulcii limbi materne pentru toate natiunile ce locuiesc în Ardeal si Ungaria, sa se desfiinteze robotele fara nici o despagubire ....”. În Târgu Mures, în casa lui Avram Iancu, au prins contur ideile care se regasesc în programul Adunarii de la Blaj.

În 1866 Mihai Eminescu poposeste în Târgu Mures. Poetul se odihneste la Calul Balan din strada Calarasi 13, unde ulterior a fost amplasata o placa comemorativa care sa amintesca de trecerea poetului prin oras.

Orasul a fost cunoscut pâna în perioada interbelica sub denumirea de Muras-Osorhei. Atât Avram Iancu, cât si ceilalti fruntasi români care au studiat sau au activat în orasul de pe Mures foloseau cu consecventa numele de Osorhei, derivat din cuvântul maghiar "vásárhely" (a se pronunta "vasarhei"), ceea ce înseamna "târg". Denumirea de Târgu Mures a fost adaptata în timpul administratiei interbelice.
Pentru detalii, vezi: Revolutia româna din 1989.

Sfârsitul anul 1989 gaseste orasul cuprins de febra dorintei de schimbare. Regimul comunist, ca si în celelalte orase ale tarii, este privit cu ostilitate, astfel ca, atunci când tonul destramarii comunismului dat la Timisoara s-a facut auzit în toata tara, muresenii si-au adus si ei contributia la demolarea vechilor structuri. Mortii din acele zile tulburi ale începutului democratiei din România, stau drept marturie a evenimentelor tragice, premergatoare formarii României post-comuniste.

La mitingul desfasurat în 21 decembrie 1989, în piata centrala a orasului au participat câteva mii de persoane. A fost organizata o tribuna populara, la care diferiti revolutionari si-au exprimat nemultumirile fata de regimul comunist. În timpul evenimentelor au existat conflicte între armata si revolutionari, urmate de schimburi de focuri, mai multi oameni fiind raniti, iar unii decedati. Adrian Hidos, Pajka Karoly, Ilie Muntean, Bodoni Sandor, Tamasi Erno, din rândul revolutionarilor, Adrian Mare, Puczi Andrei Liviu si Takacs Szilard, din rândul militarilor, au decedat.[3]

În martie 1990, pe fondul tensiunilor interetnice a avut loc în Târgu Mures unul dintre cele mai violente conflicte sociale de dupa 1990, din România.
Pentru detalii, vezi: Conflictul interetnic de la Târgu Mures.

În 22 februarie 2000 ca semn de cinstire pentru jertfele aduse si pentru eroismul manifestat în lupta pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, municipiul Târgu Mures este declarat Oras-martir.
[modificare] Geografie
Cartiere din Târgu Mures

Târgu Mures este amplasat la intersectia a trei zone geografice Câmpia Transilvaniei, Valea Muresului si Valea Nirajului, la o altitudine de aproximativ 320 m fata de nivelul marii. Ridicat initial pe terasa inferioara de pe stânga râului Mures, orasul s-a dezvoltat de-a lungul timpului ocupând si povârnisurile si dealurile din apropiere. În prezent orasul se întinde de o parte si de alta a cursului râului Mures si pe dealul Cornesti si dealul Nirajului.

Suprafata totala a orasului este de 66,96 km² si are 203,1 km retea de transporturi auto, 175 km strazi, 236 km retea canalizare publica, 225 km retea apa potabila si 197 km retea de gaze naturale. Fondul funciar este de 4.930 ha din care 2.690 ha în intravilan, iar 2.240 ha în extravilandin. Suprafata totala a spatiilor verzi este de 223,4 ha.

Fondul total de locuinte este 57.070 împartite în urmatoarele cartiere: Tudor Vladimirescu, 1848 (sau Dâmbul Pietros), Aleea Carpati (fostul Hungária), Budai Nagy Antal, Zona Centrala, Cornisa, Unirii, Gara de Sud, Libertatii, Livezeni, Mureseni, Substejaris,Valea Rece.
[modificare] Clima

Pentru mai multe detalii, vezi si clima judetului Mures.

Clima este continentala moderata, iar temperaturile sunt cuprinse între -32,8 °C si +39 °C.
Temperatura medie a aerului (media lunara si anuala)*
Perioada     Ian     Feb     Mar     Apr     Mai     Iun     Iul     Aug     Sep     Oct     Nov     Dec     Anual
1901-2000     -4,0°     -1,8°     4,0°     9,7°     14,8°     17,7°     19,4°     18,8°     14,6°     9,2°     3,7°     -1,3°     8,7°
2005     -2,5°     -5,3°     1,6°     9,8°     15,8°     17,6°     20,0°     19,2°     15,7°     9,3°     2,6°     -0,5°     8,6°
Maxima si minima absoluta lunara în perioada 1901-2000
Anul     1936     1994     1975     1934     1950     1963     1936     1946     1946     1952     1926     1960     
Maxima     14,0°     19,0°     27,0°     32,5°     34,4°     35,3°     39,0°     38,5°     38,2°     31,5°     26,5°     18,3°     
Anul     1963[4]     1929     1932     1929     1976     1928     1996     1958     1970     1988     1989     1927     
Minima     -32,8°     -32,0°     -27,3°     -7,5°     -1,6°     0,3°     4,6°     2,7°     -3,3°     -8,4°     -19,6°     -25,9°
*Anuarul statistic al României 2006
[modificare] Peisaj urban
Centrul ora?ului Târgu Mure?
Centrul orasului Târgu Mures
Cladire din Piata Trandafirilor
Pentru detalii, vezi: Lista locurilor din Târgu Mures.

Pentru a vizualiza o panorama completa de 360*180 grade din fata Prefecturii accesati urmatorul link: Panorama Prefectura Târgu Mures

Orasul Târgu Mures are o oferta destul de bogata în ceea ce priveste activitatile specifice turismului. Alaturi de activitati de recreere, populatia orasului sau turistii au la dispozitie o serie de obiective care pot fi vizite pentru a cunoaste istoria locurilor si a populatiei care traieste în acesta zona.
Cetatea medievala din Târgu Mures

Desi în Târgu Mures nu s-au pastrat cladiri deosebit de vechi, orasul trecând prin mai multe incendii de-a lungul timpului, vechea urbe reuseste sa-si pastreze aerul de oras medieval, cel putin în partea centrala orasului. Aici, o serie de cladiri frumos ornamentate amintesc de vechiul târg din perioada medievala sau de orasul în plina dezvoltare din perioada interbelica.

Piata centrala, piata Trandafirilor, renumita datorita trandafirilor care împodobesc piata în ultimii zeci de ani, este locul în care se desfasura „Târgul de pe Mures” fiind totodata si punctul central din care orasul a început sa se extinda. În Piata Trandafirilor se regasesc si principalele simboluri arhitecturale ale orasului. Palatul Culturii este un astfel de simbol, renumit mai ales datorita Salii oglinzilor si a vitraliilor cu care este ornata cladirea.

Alte doua cladiri reprezentative pentru municipiu, aflate în apropierea Palatului Culturii, sunt si Palatul Prefecturii din Târgu Mures si Palatul Primariei. În partea opusa a pietei Palatul Apollo si Teatrul National sunt dovada vie a evolutie orasului de la târg la centru cultural.

Un alt reper al orasului si totodata un punct turistic important este Cetatea medievala. Construita la începutul secolului XVII, având ziduri si bastioane puternice, bine pastrate pâna astazi, cetatea prezinta în incinta acesteia o biserica reformata cu o arhitectaura gotica din secolul XIV-lea. Cetatea este si locul unde au loc diferite actiuni cultural-artistice, existând expozitii de pictura, fotografie. Aceste tipuri de actiuni au loc mai ales în perioada zilelor Târgu Muresului, în luna iune a fiecarui an.

Multiculturalismul si-a lasat amprenta asupra istoriei orasului, dar si asupra arhitecturii orasului, marturie stând edificiile religioase ale diferitelor culte. Cele mai reprezentative astfel de edificfii sunt: Biserica Buna Vestire, Biserica Sf. Ioan Botezatorul, Biserica Reformata din cetate (secolul XV), Biserica Reformata cu un Turn, Templul israelit, Biserica ortodoxa din lemn (secolul XVIII), Catedrala ortodoxa Înaltarea Domnului, Biserica Unitariana.
Biserica Reformata din Cetate

O arhitectura aparte poate fi remarcata vizitând o serie de cladiri de o reala însemnatate pentru viata culturala a orasului precum Casa Teleki, Casa Banyai, Casa Kopeczi, Casa cu Arcade, Biblioteca Teleki-Bolyai.

Traditia, cultura si istoria orasului poate fi cunoscuta vizitând muzeele orasului situate în zona centrala a orasului: Muzeul de Etnografie si Arta Populara, Muzeul de Stiintele Naturii, Muzeul de Arta, Muzeul de Istorie, Muzeul Judetean Mures.

Identitatea orasului este reprezentata prin intermediul monumentelor si statuilor presarate pe întreg spatiul Târgu Muresului. Cele mai semnificative sunt Monumentul Latinitatii, Statuia lui Avram Iancu, statuia primariilor György Bernády si Emil Dandea, Monumentul Ostasul Român, statuia reprezentându-i pe Farkas si János Bolyai.
Turnul franciscanilor, biserica a fost demolata în 1971

Facilitatile existente pentru petrecerea timpului liber sunt în strânsa legatura cu asezarea geografica a orasului. Orasul fiind amplasat pe cursul râului Mures a facut posibila construirea unui complex de agrement (cunoscut sub denumirea Weekend). În interiorul complexului exista mai multe bazine pentru înot si unul pentru plimbari cu barca, acesta din urma comunicând direct cu râul Mures. Tot aici sunt amplasate si o serie de terenuri sportive care permit practicarea unor sporturi precum tenis, fotbal, volei.

În apropierea complexului se desfasoara Festivalul Peninsula, unul din cele mai mari festivaluri din România.[5]

De asemenea orasul detine si o Gradina Zoologica, a doua din tara, ca întindere si varietate a speciilor.[6] Gradina a fost înfiintata în 1960 si este amplasata într-un parc deosebit, Platoul Cornesti. Construita pe o suprafata de circa 20 ha, gradina zoologica are în îngrijire peste 500 de animale, acestea fâcând parte din 120 de specii. Printre animalele care pot fi admirate de cei care trec pragul gradinii se afla: ursi, lei, lupi, leoparzi, jaguari, serpi, crocodili, maimute, etc.

Platoul Cornesti este amenajat la o altitudine de 488 m, pe Dealul Cornesti, ofera o perspectiva încântatoare asupra vaii superioare a Muresului. În interiorul parcului exista un teatru de vara, un trenulet pentru copii cu linie îngusta, un restaurant construit undeva la începutul secolului XX.

În prezent exista planuri, aflate într-o stare avansata de proiectare, pentru a realiza o telegondola, lunga de 1815 m, care sa lege complexul de agrement Weekend cu platoul Cornesti. Proiectul este apreciat de edilul orasului ca fiind deosebit de important pentru municipiul Târgu Mures, [7] acest proiect ar putea fi unul din elementele care ar permite revigorarea turismului în Târgu Mures.
[modificare] Cultura

Exista un Teatru National cu 2 sectii: româna si maghiara. Initial a fost infiintat Teatrul Secuiesc (dupa razboiul mondial, în anii ’50), mai apoi a fost infiintata sectia româna (1963), Teatrul de Stat câstigând titulatura de National in 1997. Primul director a fost Tompa Miklós. Au regizat în acesti ani multi directori de scena faimosi de la Liviu Ciulei la Victor Ioan Frunza. Printre ei s-au mai numarat apreciatii Harag György (vezi celebra sa Livada de Visini, A murit Tarelkin s.a.m.d.) si Dan Micu (Turandot, Piticul din gradina de vara etc.). Dintre actorii români cu renume care au jucat pe scena nationalului se amintesc Florin Piersic, Alexandru Arsinel, Consatntin Diplan, Stefan Sileanu, Ion Fiscuteanu, Vlad Radescu. În 1994 spectacolul Satyricon, regizat de V.I. Frunza, a fost desemnat cel mai bun spectacol de teatru al anului la Gala UNITER. Teatrul National Târgu Mures, finantat precar de Ministerul Culturii, traverseaza de mai bine de 14 ani o criza majora de identitate, pierzând majoritatea audientei.
Festivaluri

Festival Peninsula / Félsziget

Mass Media

Cea mai veche publicatie din Târgu Mures, care a supravietuit si în regimul comunist, este revista literara Vatra. Dupa evenimentele din 1989 presa în Târgu Mures a cunoscut o dezvoltare semnificativa în toate cele 3 ramuri: presa scrisa, radio si TV. La scurt timp dupa schimbarea regimului din 1989 apar doua din cotidienele existente si în prezent: Cuvântul liber, în limba româna si Népújság, în limba maghiara. În 1992 a aparut revisa literara Látó în care lânga alti poeti a publicat poeziile si Béla Markó. Urmatoarele gazete, aparute la câtiva ani departare de cele doua sunt: 24 ore muresene Ziarul de Mures, Zi de zi, Vocea Muresului si Harghitei. Sectorul de anunturi, informatii si divertisment este acoperit de mai lute publicatii precum: Informatia de Mures, Piata Mureseana, Revista Flash, Központ, Vásárhelyi Hírlap.

Radioul în Târgu Mures a avut o dinamica asemanatoare presei scrise. În 1989 exista un singur post de radio, postul public Radio Târgu Mures, post care a emis si în regimul comunist. La începutul anilor '90 apare prima statie locala privata din oras, Radio Uniplus. Adoptând o grila de programe diferita de cea a postului public, muzica recenta din peisajul românesc si international, concursuri, interviuri, etc a devenit în scurt pentru o perioada de timp principalul post de radio al orasului. În anii urmatori segmentul de piata este completat de alte posturi private de radio precum radio Contact, Radio MIX fm si Radio GaGa. În ultimii ani au aparut si alte posturi de radio precum Radio SON, Radio Europa FM, Kiss FM, One FM, PRO FM, Erdély FM si Rock FM.

Urmatoarele televiziuni sau statii locale al televiziunilor cu acoperire nationala emit pe teritoriul orasului: Antena 1 Târgu Mures, Duna Televízió Marosvásárhely, Televiziunea Maghiara din Transilvania (Erdélyi Magyar Televízió), Prima TV Târgu Mures, ProTV Târgu Mures, Realitatea TV Târgu Mures, Televiziunea Târgu Mures (TTM), Stii TV.
Sport

Orasul este reprezentat în mai multe sporturi printre care lupte libere, fotbal, handbal, baschet, înot, volei, futsal si wushu. În Târgu Mures exista doua echipe de fotbal: FCM Târgu-Mures (fosta Trans Sil), care joaca în Liga I din sezonul 2010-2011 si Gaz Metan Târgu Mures care joaca în Liga a III-a. Cea mai populara echipa a fost fosta ASA, care în prezent a preluat numele de Unirea Ungheni, ne-mai jucând în Târgu Mures. La baschet orasul este reprezentat de echipa BC Mures care joaca în prima divizie si care la sfârsitul campionatului 2007/2008 s-a clasat pe locul 5.
[modificare] Economie
Combinatul "Azomures"
Pentru detalii, vezi: Economia Târgu Muresului.

În prezent în Târgu Mures exista peste 8500 de agenti economici cu capital privat, dar si câtiva agenti economici cu capital integral sau majoritar de stat.[8]
Ramuri industriale

Industria constructiilor de masini
Industria chimica
Industria prelucrarii lemnului
Industria textila
Industria pielariei
Industria alimentara

Demografie

Spre sfârsitul secolului al XIX orasul cunoaste o dezvoltare urbanistica, însotita de o crestere a populatiei, ca urmare a dezvoltarii industriale, construindu-se primele fabrici din oras, dar si ca rezultat al conectarii municipiului la reteaua feroviara a României. În prima jumatate a secolului XX se remarca o crestere a activitatiilor economico-culturale fapt care produce o noua crestere a populatiei orasului. Astfel de la 38.517 locuitori în anul 1930, orasul ajunge sa numere în anul 1948, 47043 locuitori. În perioada socialista datorita politicii de industrializare si urbanizare, concretizata si prin construirea unor noi ansambluri rezidentiale, orasul cunoaste o crestere semnificatica a populatiei, intrând în categoria marilor orase ale României, ajungând în anii '70 sa depaseasca 100.000 locuitori.

Desi prognozele din perioada socialista anticipau pentru anii '80-'90 o crestere exploziva a numarului locuitorilor (peste 140 mii locuitori pentru 1980, în anul 1990 peste 200 mii, 260 mii în anul 2000),[9] realitatea istorica si sociala a invalidat aceste cifre. Conform recensamântului din 1992 orasul avea 164.445, iar conform celui din 2002 populatia stabila a orasului era de 149.577 locuitori.

Conform ultimului comunicat al Institutului National de Statistica, orasul avea la data de 1 ianuarie 2009 o populatie de 145 151 locuitori[10].

Evolutia populatiei:


[modificare] Structura confesionala
Recensamant MS 2002.svg

Recensamântul din 1992 Dupa religie au fost înregistrati 69 700 ortodocsi, 24 923 romano-catolici, 54 443 reformati, 4 931 greco-catolici, 4 546 unitarieni, 480 evanghelisti, 355 baptisti, 900 penticostali, 1 053 adventisti, 2 132 alte religii, 992 atei.

Recensamântul din 2002 În functie de religie exista 69 726 (46,62%) ortodocsi, 44 849 (29,98%) reformati, 20 156 (13,48%) romano-catolici, 4 051 (2,71%) greco-catolici, 3 891 (2,60%) unitarieni, 6 904 (4,6%) din alte religii
Structura etnica

Recensamantul din 1992: Dupa etnie locuitorii se împart în 84 492 maghiari, 76742 români, 558 germani, 3 259 tigani, 156 evrei, 128 alte etnii.

Recensamântul din 2002: Structura pe etnii este urmatoarea: din totalul de 150041 locuitori ai municipiului sunt 75533 români, 70108 maghiari, 3660 tigani, 304 germani etc..[11]

Evolutia structurii etnice începând din 1850
An     Total     Maghiari     Români     Germani     Evrei     Tigani     Alte etnii
1850     7 855     82,6%     6,0%     3,1%     2,6%     3,6%     2,1%
1869     12 678     88,9%     5,2%     3,5%             2,4%
1900     20 229     83,3%     11,6%     3,6%             1,5%
1910     25 517     89,3%     6,7%     2,4%             1,6%
1930     40 058     57,2%     26,7%     1,7%     12,1%     1,1%     1,2%
1966     86 464     70,9%     28,3%     0,6%             0,2%
1977     127 783     63,6%     34,8%     0,6%     0,4%     0,5%     0,1%
1992     164 445     51,4%     46,1%     0,3%     0,1%     2%     0,1%
2002     149 577     46,73%     50,34%     0,2%         2,43%     0,01
Politica
"Forumul Ardelean" din 2007

Consiliul Local este compus din 23 consilieri, împartiti astfel:
Între 2004-2008
Partid     Consilieri     Componenta Consiliului
Uniunea Democrata a Maghiarilor din România     12                                                                       
Partidul România Mare     4                                                                 
Alianta Dreptate si Adevar (3 PNL)     3                                                                       
Partidul Social Democrat     3                                                                 
Partidul Unitatii Natunii Române     1                                                                 
Între 2008-2012
Partid     Consilieri     Componenta Consiliului
Uniunea Democrata a Maghiarilor din România     10                                                           
Partidul Democrat-Liberal     8                                                           
Partidul National Liberal     2                                                           
Partidul Social Democrat     2                                                           
Partidul România Mare     1     

Transport
Pentru detalii, vezi: Transportul în Târgu Mures.

Educatie
Universitatea de Medicina si Farmacie

În municipiu Târgu Mures functioneaza 102 de unitati de învatamânt care pot fi împartite astfel: 41 pentru învatâmântul prescolare, 20 pentru învatamântul primar si gimnazial, 6 licee, 10 grupuri scolare, 10 scoli complementare sau de ucenici, 10 postliceale sau de specialitate, si 4 institutii de învatamânt superior.

Principalele institutii de învatamânt liceal ale orasului sunt: Colegiul „Alexandru Papiu Ilarian”, Colegiul „Unirea”,Grup Scolar Sanitar Gheorghe Marinescu Colegiul Reformat, Liceul Teoretic "Bolyai Farkas", Liceul Pedagogic, Liceul Economic, Liceul de Arta, Electromures, Colegiul Agricol "Traian Savulescu".

Învatamântul superior în Târgu Mures este reprezentat de institutii de stat si de institutii particulare. Din prima categorie fac parte Universitatea de Medicina si Farmacie, Universitatea „Petru Maior", Universitatea de Arta Teatrala. Din a doua categorie fac parte: Universitatea Dimitrie Cantemir, Universitatea Sapientia, Universitatea Tehnica Gabor Denes.

Cercetarea în domeniul stiintelor sociale este efectuata în unul din institutele Academiei Române, Institutul de cercetari socio-umane "Gheorghe Sincai", înfiintat 1957. Cercetatorii care activeaza aici acopera mai multe domenii ale stiintelor sociale, precum: istoria, istoria literaturii si literatura comparata, psihologia.

Programele de cercetare deruleaza si Universitatea de Medicina si Farmacie din oras. Prin temele de cercetare abordate,[13] [14] universitatea încearca sa îsi pastreze un loc de frunte în scoala româneasca de medicina[15] Un plus în consolidarea imaginii scolii de medicina din Târgu Mures este adus si de centrul de instruire national în medicina de urgenta, efectuat de SMURD Târgu Mures.

Liceul Bolyai Farkas

Colegiul Papiu Ilarian

Universitatea Petru Maior

Universitatea Sapientia

Sanatate
Elicopterul SMURD-ului din oras

2 spitale - 1 municipal cu 11 unitati specializate (boli contagioase, chirurgie, TBC, neurologie, dermatologie, urologie, ginecologie, oftalmologie, maxilofaciala, pediatrie, distrofici)
1 judetean cu 7 sectii
20 farmacii
36 dispensare , 9 policlinici, centru de recoltare si conservare a sângelui
salvare + SMURD

Personalitati
Statuia lui Farkas si János Bolyai
Statuia lui György Bernády din fata Casei Teleki

Vezi si Lista primarilor din Târgu Mures.

János Baranyai Decsi (1560-1601) a scris Istoria, Transilvaniei, Moldovei si a Tarii Românesti între 1592-1598
Tamás Borsos (1566-1634) jude al orasului Târgu Mures
György Bernády (1864-1938) a fost primarul Târgu Muresului între anii 1900–1912 respectiv 1926–1929. În mandatul lui au fost construite Palatul Prefecturii, Palatul Culturii si alte cladiri repreyentative
Péter Csokás (1587), profesor în Târgu Mures, a scris a scris partea maghiara a dictionarului în 10 limbi a lui Calepinus
Gheorghe Sincai (1754-1816), istoric, filolog, poet, reprezentant al Scolii Ardelene
Sámuel Teleki (1739-1832), om de cultura, cancelar al Transilvaniei, fondatorul Bibliotecii Teleki
Petru Maior (1756-1821), istoric si filolog român, reprezentant de frunte al Scolii Ardelene
Farkas Bolyai (1775-1856), matematician
Sandor Körösi Csoma (1784-1842), lingvist, filolog , a întocmit un dictionar si o gramatica a limbii tibetane
Avram Iancu (1824-1872), avocat român, cancelarist la Târgu Mures, conducator al revolutiei de la 1848-1849
Alexandru Papiu Ilarian (1827-1877), jurist, istoric, organizator al revolutiei de la 1848, academician român
Traian Popa (1829-1969), profesor, realizatorul lucrarii Monografia orasului Târgu Mures
Emil Dandea (1893-1969) , om politic, primar al orasului în perioada interbelica
Ion Vlasiu (1908-1997) sculptor, pictor, scriitor
András Süto (1927-2006), scriitor maghiar din Transilvania
Ladislau Bölöni (n. 1953), sportiv, jucator de fotbal la ASA Târgu Mures si Steaua Bucuresti
Aurel Filimon
Gábor Tompa (n. 1957), regizor
Romulus Guga, scriitor, poet, unul din fondatorii revistei Vatra
Raed Arafat (n. 1964), medic, coordonatorul SMURD Târgu Mures, subsecretar de stat în Ministerul Sanatatii Publice

Cetateni de onoare

Constantin Copotoiu[16]
Vasile Urdea
Constantin Codrescu
Tibor Weszély
Attila Horváth
Béla Csató

Orase înfratite

Regatul Unit Bournemouth, Regatul Unit
Ungaria Baja, Ungaria
Ungaria Budapesta, Ungaria
Regatul Unit East Renfrewshire, Regatul Unit
Turcia Güzelçamli, Turcia
Germania Ilmenau, Germania
Ungaria Kecskemét, Ungaria
Ungaria Szeged, Ungaria
Ungaria Zalaegerszeg, Ungaria
Italia Cellino San Marco, Italia